Nu cred că am mai avut vreodată această trăire atât de aprigă în mine. Simt cum corpul îmi ia foc, cum mintea-mi e împrăștiată în mii de direcții, cum gândurile străbat hotare întregi, cum ochii-mi sclipesc precum stelele. Sunt în stare să mă lupt până în pânzele albe, doar ca să obțin ceea ce vreau! Iar ceea ce îmi doresc este... să fiu! Vreau să mă bucur de viață, să simt că trăiesc, să simt că exist! Și când spun asta nu mă refer la faptul că-mi doresc să-mi pierd timpul prin cluburi sau cafenele sau să mă destrăbălez până nu mai știu de mine. Când spun că vreau să fiu mă refer la acel sentiment de "sunt cineva"... și nu oricine! Mă refer la omul acela ce muncește cu pasiune, ce-și hrănește sufletul cu satisfacția faptului că acolo unde este, este cel mai bun! Mă refer la persoana ce se dezvoltă din toate punctele de vedere și este într-o evoluție constantă. La omul ce-și doboară recordurile în fiecare zi și fiecare clipă pentru el reprezintă o altă performanță!
