miercuri, 21 iulie 2010

Pustiul de vizavi...

Taci, te rog. Nu mai incerca sa cauti scuze.
Da, merit o explicatie! Dar... nu vreau s-o aud, nu vreau s-o stiu. Nu simt nevoia.
Vreau sa te pastrez ca pe o amintire frumoasa, ce s-a terminat fara sa-mi dau seama, in fata unui rasarit de soare, pe o plaja pustie, tinandu-ne strans de mana. Vreau sa uit ce s-a intamplat azi si sa raman cu amintirea zambetului tau si a ochilor tai absolut superbi de ieri ! Vreau ca atunci cand trec prin fata acestui loc, sa pot zambi. Vreau sa nu regret. Vreau sa mai pot resimti acele batai usor accelerate ale inimii atunci cand treci pe langa mine. Vreau sa mai am acele momente in care sa nu-mi gasesc cuvintele complicate si arzatoare din cauza privirii tale inecatoare. Vreau ca atunci cand stau in autobuz cu castile in urechi, ascultand muzica, sa ma pot gandi la tine si un zambet nevinovat sa se schiteze pe fata mea.

Stiam de la inceput in ce am intrat, cum va continua si cum se va termina, dar am riscat ~ ti-am jucat jocul.
Probabil am sperat ca o sa fie altfel, ca o sa FII altfel!
Probabil am sperat ca te deosebesti putin fata de restul. M-am inselat.
Pacat, ti-ai pierdut din farmec...

Ai grija de tine, pustiule!
Te sarut.



duminică, 6 iunie 2010

Iubeste-ma daca indraznesti

Ea: Esti sigur?

El: As avea vreun motiv sa nu fiu sigur?

Ea: Nu stiu. Tu decizi asta.. Sunt o fire foarte dificila. Imprevizibila, pot spune…

Indrazneata, impunatoare, pretentioasa, incapatanata, orgolioasa, usor geloasa si posesiva… parsiva. Desteapta, ambitioasa, cu potential, carismatica, petrecareata, sociabila, cu o imaginatie usor perversa, insa nu deranjatoare. Stiu sa fiu o foarte buna prietena, un bun ascultator si sfatuitor. Stiu sa fiu draguta, simpatica, politicoasa, iubitoare, de incredere, stiu sa ajut, sa iert, sa fiu acolo atunci cand ai nevoie de mine…insa stiu sa fiu si sarcastica, rea...

Pot fi matura, dar si copilaroasa; poate chiar naiva uneori si foarte visatoare!

Am momente in care vreau sa fiu singura, altele in care te vreau mereu langa mine.

Imi place sa fiu in centrul atentiei, apreciata, respectata, rasfatata; imi place sa ma simt iubita, dorita… Sunt o fire destul de sensibila, dar nu arat asta..deci ai grija ce zici!

Imi place sa beau cafea cu lapte si cu 2 bucatele de ciocolata neagra alaturi, in zilele insorite.

Imi place sa stau intinsa pe o saltea, in piscina si sa privesc cerul intunecat, fulgerele ce se zbat si sa simt stropii de apa ce-mi ating pielea.

Si totusi...am un optimism in mine de nedescris – iar atunci cand nu dau dovada de el, inseamna ca am patit ceva (asta asa ca un ‘hint’ pe viitor)

Sunt sincera si spun ceea ce nu-mi convine in fata, insa atunci cand cineva ma enerveaza foarte tare, tac si actionez pe la spate. Urat din partea mea, stiu…

Stiu sa iert, insa nu stiu sa uit. Stiu sa iubesc, insa nu stiu sa urasc.

Tin enorm de mult la prietenii apropiati, familie si la amintiri. Pastrez cate ceva din fiecare etapa a vietii mele. Daca incerci sa-mi arunci ceva din ‘amintirile’ mele, te poti considera deja mort !

Deeci..da! Iubeste-ma daca indraznesti :)

luni, 10 mai 2010

Este vorba doar de cateva clickuri :)

Dati un click pe linkul de mai jos si votati-o pe Raphaela Lei !
De ce?
Take a look si va veti convinge singuri :)


http://miss.galabalurilor.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=330:cosbuc&catid=54:miss&Itemid=121



Multumesc!

duminică, 21 martie 2010

Acolo, in mijlocul strazii, in plina ploaie..

Era o banala seara de vineri, sau cel putin asa credeam eu. Cerul era usor innorat, iar eu ma pregateam sa traversez strada. Imi aprind tigara, trag un fum, ma uit in stanga, in dreapta..drum liber. Fac primul pas, pe al doilea, si tigara imi cade din mana.
Ochii mei sunt fixati spre tine. Te privesc atenta.
Acelasi par usor carliontat, acelasi zambet strengar, aceeasi privire vicleana, acelasi mers barbatesc...aparent, acelasi caracter. Parca ai mai crescut acum. Hmm, cat timp a trecut?
Un an?

Incontrolabil, zambesc si iti fac usor cu mana. Alergi spre mine si ma iei in brate.
- Ce faci maaai?! Doamne! Cat a trecut de cand nu te-am mai vazut?! Ce ai mai facut?
Ma intrebi tu foarte entuziasmat.
Eu, cu lacrimi de fericire in ochi, incep sa-ti povestesc despre toate momentele frumoase, urate, la care tu nu mai participasei in ultima perioada.
Acolo, in mijlocul strazii, in plina ploaie, noi stateam si povesteam...ca pe vremuri!

Evident, acea reactie a fost doar in imaginatia mea.. Cel putin asa-mi doream sa se fi intamplat.
Cum s-a desfasurat momentul acela, in realitate?
Da, am zambit si ti-am facut cu mana. Ce ai facut?
Simplu. M-ai vazut si te-ai indreptat domol spre mine... Mi-ai spus un 'buna' cu jumatate de gura, iar eu ti-am raspuns la fel.
Era clar - nu mai era ca inainte. Ne pierise farmecul, scanteia ce facea lucrurile sa vibreze. Disparuse magia prieteniei noastre. Acum totul era monoton,rece. Purtam conversatii de 2 oameni plictisiti si, si acelea pret de 5-10 minute...
- Mirosi a tigara. Fumezi? M-ai intrebat tu usor scarbit
- Pai...cam da. Avand in vedere ca in ultima perioada nu a mai existat acel "cineva" sa aiba grija de mine si sa ma invete sa zic NU, atunci cand e de zis..
- Aha. Mda, vezi ca nu iti face bine fumatul. Iti strica tenul.
- Multumesc de sfat. Si un zambet ironic se aseaza pe fata mea..
- Da, n-ai pentru ce. Pai bine atunci, hai ca eu plec. Ne mai auzim. Ai grija de tine...
- Da, si tu...

Intorcandu-si spatele si indepartandu-se de mine usor, imaginea mi se incetoseaza, ochii mi se scufunda in lacrimi si mintea o ia razna.
Acolo, in mijlocul strazii, in plina ploaie, ma asez pe jos si las amintirile sa-si spuna cuvantul.
Unde a disparut acel baiat grijuliu, simpatic si amuzant?
Cand s-a evaporat sentimentul de incredere, de prietenie?
De ce?

- Stai!
El se intoarce cu jumatate de corp si asteapta sa continui.
- Ce s-a intamplat cu noi? De ce am pierdut legatura? Nu stiu cum sa iti explic, cum sa ma exprim, dar imi este dor de noptile pierdute la telefon cu tine, vorbind despre... tot!
Imi este dor sa stiu ca te am acolo, undeva.. Imi este dor sa stiu ca pot conta pe tine, oricand, oriunde!

El tacu.

- Stiu ca acel baiat ce avea grija de mine, ce ma suna si vorbeam la telefon cu el pana adormeam, ce venea la mine sa-l sfatuiesc, sa-l ajut... ce imi punea mereu un zambet pe fata, mai este acolo! Nu stiu cum privesti tu lucrurile, nu te mai cunosc.. Nu mai stiu ce gandesti.. Dar stii ce?
Atunci cand acea varianta (despre care am vorbit mai sus) a baiatului ce sta chiar in fata mea, reapare...spune-i sa ma sune! Pana atunci, o viata frumoasa in continuare.

Intorc spatele si plec.
Imi suna telefonul
- Alo? raspund eu
- Ce zici de un suc maine?
Ma intorc, il privesc si ii zambesc. A inteles mesajul. Inchid telefonul si imi continui drumul spre casa.





marți, 16 februarie 2010

Revederea

Este ora 11:30. Ma aflu in fata unei cafenele la care merg destul de des. Eleganta, sofisticata, pretentioasa... genul de cafenea ce ma defineste. :)
Nu astept prea mult si intru. Cunoscand deja chelnerii, aveam masa deja rezervata - la etaj, langa geam, cu priveliste spre o zona placuta mie, cafeaua era deja pregatita, revistele la fel. Dimineata aceasta avea sa fie diferita... De ce?
Deoarece in aceasta dimineata, nu urma sa-mi beau cafeaua singura.
Nu,nu am amant! Este vorba despre niste foarte bune prietene, vechi, dar cu care am pastrat legatura intr-o oare care masura. Le invitasem cu cateva zile inainte, la o cafea, sa mai povestim, sa radem, sa barfim, sa fie ca pe vremuri..

Dintre noi toate, cele mai punctuale erau Victoria Borziac si Ioana Savu, dar de data aceasta a fost altfel...
De la departare vad o silueta venind spre mine. Nu puteam sa nu observ geanta Louis Vuitton de un rosu aprins, ce aproape ca sclipea.
- Asta e Claudia! Mi-am spus in gand.Si intr-adevar, ea era!

Claudia... Claudia Radu este o persoana foarte simpatica, insa trebuie sa stii cum sa o iei ca sa intrii pe lista ei alba. Poate fi o prietena foarte buna, dar si o dusmanca si mai buna! Este alaturi de tine atunci cand ai nevoie si te sprijina in aproape orice :) Cuvantul potrivit ce o descrie? Dificila.
- Irina!!! De cand nu te-am mai vazut!Imbratisarea de urs si lacrimile nu puteau sa lipseasca.
Claudia s-a asezat pe canapea, langa mine, isi scoate tigarile, bricheta, aprinde tigara, trage un fum si ma priveste zambind... ca pe vremuri!Incepem sa povestim si aflu ca este deja casatorita (cu Alex Marza, prietenul ei din clasa a 7a, de care s-a despartit ptr cativa ani, iar apoi s-au intalnit din greseala intr-un magazin si au redescoperit ce inseamna dragostea). Are un copil (adoptat), o fetita mai exact cu care s-a laudat in fiecare secunda. Isi doreste un copil, al ei, insa nu este pregatita. Femeie de business, cu o firma a ei proprie, cu o familie bine structurata, o casa, are parte de tot luxul din lume.. ce altceva si-ar mai putea dori ?
Un singur viciu avea... faptul ca fuma.Intrase in vraja tigarilor de prin clasele de gimnaziu pana cand intr-o zi mi-a spus :
- Gata! Ma las de fumat!....Nu,nu s-a lasat.

Si tot vorbind cu Claudia, mai apare o invitata! Victoria Borziac!Cu Victoria tinusem legatura, stiam care mai e viata ei, cum o duce si cu cine. In prezent avea un iubit de care nu stia cum sa scape. Era genul de tip simpatic, muncitor, care o iubea, insa foarte irascibil si imprevizibil. Parerea mea? Greu de suportat! In fine, daca ei i-a placut si a facut-o fericita, bravo lui deoarece Victoria Borziac nu se lasa usor de impresionat. Are un orgoliu foarte mare si putine persoane reusesc sa o faca sa isi lase garda jos. Nu lasa pe oricine in viata ei si in inima ei. Nu este un lucru rau, e un simplu instinct de aparare. E firesc. Oricum, motivul pentru care vroia sa scape de el? Banal.Femeia = masina de mancat bani... barbatul = masina de facut bani ! Iar cand barbatul nu isi mai indeplineste una dintre sarcinile lui (si probabil ptr multe femei, cea mai importanta sarcina) BUF! Dispare scanteia..
De cand o stiu pe Victoria, a avut aceeasi problema: pe ce sa cheltui banii?
De fiecare data cand mergea la cumparaturi, daca nu-si cheltuia toti banii pe prostii , insemna ca avea febra, ca era bolnava! De aceea am existat EU in viata ei! Mereu am mers cu ea si i-am dat peste mana cand punea mana pe o tampenie scumpa.
Acum, sa nu intelegeti gresit! Victoria nu este genul de persoana pe interes. Chiar l-a iubit si probabil inca il mai iubeste , insa lasand banii la o parte, au avut o relatie de lunga durata, plictisitoare. Nu faceau nimic diferit. Monotonie totala. De aceea trebuia sa puna STOP.

Lasandu-le pe cele doua sa-si asculte povestile, primesc un telefon.
"Melisa Calinescu is calling"
- Alo?
- Alo? Irina David?
- Da :) Buna Melisa, ce faci?
- A! Bine! Uite am ajuns, unde esti?
- Urca sus, la etaj pe stanga.
Trebuie sa recunosc ca a durat ceva pana cand a urcat... Surprinzator, dar asa este! De ce?
- Hei!!
- Mellliiisaa Calinnescu! Esti insarcinata?!

Stiu. Reactie total anapoda. Ha! Si ghiciti cine a avut aceasta reactie? Eu! Evident! :)
Fata era bucuroasa sa ne vada, iar eu nici macar un buna nu i-am zis si am trecut direct la subiect. :)
Hai sa va fac sa intelegeti...De prin clasa a 8a, tot vorbeam cu ea despre copii si imi spunea ca ea nu va avea niciun copil. Nu vrea asa ceva ca sa nu isi strice silueta.
Da, stiu, iti da o prima impresie ca e fitoasa, insa daca stai sa o cunosti realizezi ca nu e asa. Da, este profitoare, lucreaza intr-o oare care masura, pe interes... ii place sa fie in centrul atentiei, e incapatanata, indrazneata,dar tocmai de aceea imi este si prietena! Semanam cand e vorba de aceste aspecte. Amandoua avem in sange o doza de egocentrism, curaj, incapatanare. Pe de alta parte, stii ca te poti baza pe ea, oricand. Nu pot spune ca are un "dar" in a da sfaturi (acela il pot spune ca il am eu (da, stiu, sunt modesta!) , da' e un bun ascultator.
No, am dat-o in bara, dar asta e! Ea inca se bucura ca ma vede, sau cel putin juca teatru foarte bine! :)
- Da, am o fetita!
Evident, toate am felicitat-o si ne-am asezat la masa sa ne continuam convorbirea.
Melisa tocmai fusese ceruta in casatorie si radia de fericire. Da, urma sa aiba o casnicie pe interes, insa pana la urma, a simtit ce e aia "dragostea" deci o putem ierta de data asta.. :)Viitorul ei sot era unul neindoielnic, bogat. Foarte bogat. Ce ii putea oferi tot ce avea ea nevoie. Fiind o persoana pretentioasa, isi dorea ce e mai bun pentru copilul ei, pentru ea, si eventual si pentru sotul ei :)
La scurt timp apare si Ioana Savu.
Aveam printre noi un psiholog. Ioana trecea printr-o perioada destul de dificila. Ea, ca si mine, credea in dragostea adevarata, doar ca in povestea ei, dragostea a esuat. Tocmai trecea prin primul ei divort. Traia niste momente oribile si ca deobicei, se inchidea in ea si nu lasa pe nimeni sa-i afle gandurile, starile, sentimentele..Credea ca a esuat si in meserie, nu doar in casnicie. Nu putea concepe ideea ca un psiholog nu putea face ceva ca sa salveze o casnicie de 7 ani. Nu putea concepe ideea ca ea era acel psiholog ce nu a reusit sa mentina o casnicie de 7 ani..Sincera sa fiu, eu ma bucur ca au divortat! Tipul era un escroc cu diploma! Avea doua fete doar ca Ioana nu putea vedea asta deoarece il iubea prea mult.Intr-adevar, la inceput, parea ca e cazut din cer. Un tip romantic, aratos, politicos, educat, curajos, dragastos, atent, pasional, cu un simt al umorului bine dezvoltat, canta la chitara, gatea, un dansator incredibil...genul de tip imposibil de gasit ! Iar ea era norocoasa ce-l avea.
Initial trebuie sa recunosc ca am fost geloasa pe ea, pana cand i-am descoperit defectul - excesul de alcool -
Omul asta bea pahare intregi, in fiecare seara... Ioana, orbita de dragostea ce i-o purta, nu vedea aceste aspecte, pana intr-o noapte...
Acea noapte a declansat semnul de intrebare al Ioanei si au ajuns la divort.
Acea zi a fost a doua oara cand Ioana ni se deschisese intr-adevar si ne lasa sa-i intram in suflet, s-o ajutam..
Ioana era de prin primele clase , o persoana inchisa... sau poate ca nu gasise cui sa-i povesteasca si sa o inteleaga. Insa, imi amintesc si acum ca atunci cand voiam sa tin o conversatie mai inteligenta/matura, ma duceam la ea. Ioana cu toata defectele ei, iti putea privi punctul de vedere din unghiul tau. Te asculta, te intelegea si stiai ca poti avea incredere in ea..
Acestea erau povestile ce le-am ratat in ultima perioada..
Povestea mea...? Povestea mea inca ramane un mister... 5 sexy, smart, independent ladies you'll never easily get!